Cap 4. Erori de raționament deductiv

1. Introducere

Multe dintre ideile bizare pe care le auzim în mass-media se bazează pe pseudoștiință: magie, zodiac, conspirații sau opinii false sau incomplete cu privire la realitatea datelor și faptelor. În această lecție vom "curăța rațiunea" de orice formă de impuritate care știrbește gândirea clară și corectă.

Învățând despre aceste erori și identificându-le în raționamentul propriu sau al atora, îți va fi util să recunoști când un argument este ilogic sau cel puțin desprins de realitate. Raționamentul deductiv poate fi afectat de diverse tipuri de erori, atât formale cât și informale.

Erori formale de raționament

Erorile formale sunt erori în structura logică a argumentului:

1. Argumentul circular:

Această eroare apare când concluzia este presupusă în una dintre premise. Este mai degrabă un defect pragmatic decât o eroare formală însă este important să o înțelegi ca să poți diferenția concluzia de premise.

Exemplu: "Cititul este fundamental pentru educație pentru că este esențial să citești pentru a te educa." Aici, importanța cititului pentru educație este presupusă fără a fi argumentată.

2. Non Sequitur (nu decurge):

Concluzia nu decurge logic din premise.

Exemplu: "Ea este o persoană competentă la matematică, deci cu siguranță va fi un bun lider." Capacitatea de a face matematică nu implică neapărat abilități de leadership.

3. Afirmarea consecințelor:

Este o eroare logică care apare atunci când cineva presupune că, dacă o consecință este adevărată, atunci și antecedentul trebuie să fie adevărat.

Exemplu: "Dacă plouă, strada este udă. Strada este udă. Deci, a plouat." Eroarea: Strada ar putea fi udă din alte motive, cum ar fi o mașină care igienizează drumul public.

4. Negarea antecedentului:

Este o altă eroare logică care apare atunci când cineva presupune că, dacă antecedentul este fals, atunci și consecința trebuie să fie falsă.

Exemplu: "Dacă este zi, atunci este lumină afară. Nu este zi. Deci, nu este lumină afară." Eroarea: Poate fi lumină afară din alte motive, cum ar fi iluminatul stradal sau lumina lunii.

Erori informale de raționament

Acestea sunt erori în conținutul nu în structura logică a argumentului:

1. Falsa dilemă:

Se presupune că există doar două opțiuni exclusive, când de fapt pot exista mai multe. Exemplu: "Trebuie să alegi între a fi bogat și nefericit sau sărac și fericit". Aceasta ignoră posibilitatea de a fi bogat și fericit sau sărac și nefericit.

2. Apelul la consecințe:

Argumentul se bazează pe consecințele unei credințe, nu pe adevărul ei. Exemplu: "Nu putem accepta teoria evoluției pentru că ar însemna că nu există un scop moral în viață". Acest argument respinge o teorie științifică pe baza consecințelor percepute, nu pe baza validității sale.

3. Apelul la autoritate:

Se face apel la o autoritate relevantă pentru argument dar se ignora validitatea afirmației. Exemplu: "Un medic celebru spune că acest supliment de sănătate este eficient, deci trebuie să fie adevărat".

4. Eroarea cauzei false:

Se presupune că, dacă un eveniment urmează altuia, primul eveniment trebuie să fie cauza celui de-al doilea. Exemplu: "După ce echipa a angajat un nou antrenor, au câștigat următorul meci, deci noul antrenor este motivul victoriei". Aceasta ignoră alte posibile cauze ale victoriei.

5. Atacul la persoană:

Ataci persoana care face argumentul, nu argumentul în sine. Exemplu: "Nu trebuie să asculți argumentul lui despre schimbările climatice; el nu este nici măcar climatolog”.

6. Apelul la ignoranță:

Presupui că ceva este adevărat pentru că nu a fost dovedit fals. Exemplu: "Nu există dovezi că extratereștrii nu există, deci trebuie să existe".

7. Eroarea pantei alunecoase:

Presupui că un eveniment mic va duce la o serie de evenimente negative, fără dovezi suficiente. Exemplu: "Dacă le permitem să schimbe orarul de lucru, în curând vor cere să lucreze doar patru zile pe săptămână".

8. Apelul la popularitate:

Argumentezi că ceva este adevărat pentru că mulți oameni cred asta. Exemplu: "Toată lumea crede că acest politician este cel mai bun, deci trebuie să fie adevărat."

9. Apelul la emoție:

Se folosește emoția în locul raționamentului valid pentru a convinge audiența. Exemplu: "Trebuie să votezi pentru acest candidat dacă îți pasă cu adevărat de viitorul copiilor noștri".

10. Eroarea omului de paie:

Această eroare apare atunci când argumentul unei persoane este distorsionat sau exagerat pentru a fi mai ușor de atacat. Exemplu: "Oponentul meu spune că ar trebui să cheltuim mai mult pe educație, dar eu nu cred că ar trebui să irosim toți banii guvernului pe școli". Aici, poziția reală a oponentului este distorsionată.

11. Eroarea falsei echivalențe:

Această eroare se produce atunci când două lucruri fundamental diferite sunt tratate ca fiind echivalente. Exemplu: "A refuza să ascultăm opinia unui expert în climatologie despre schimbările climatice este la fel ca a ignora sfaturile unui medic despre sănătatea ta". Aceasta ignoră diferențele esențiale între cele două situații.

Concluzie

Dacă este prima oară când citești despre erorile de raționament s-ar putea să constați surprins că societatea umană funcționează la nivel de raționament în mod similar cu oamenii din evul mediu: plin de erori și capcane mentale. Nimic nu s-a schimbat fundamental nici față de antichitate. Deși poate fi o afirmație radicală, creierul uman nu este conceput să gândească deductiv și să rezolve probleme de logică și matematică.

Am evoluat pentru a supraviețui unui mediu ostil prin selecție naturală și mai puțin pentru complexitatea relativ nouă și foarte provocatoare a vieții moderne. Gândirea corectă și critică este antrenabilă prin evitarea acestor vicii de raționament, care este doar primul pas pe care trebuie să îl faci.