Cap. 2: Analiza si evaluarea ideilor relevante

Definiție și Importanță:

Analiza și evaluarea informațiilor sunt două abilități esențiale în era digitală. Analiza se referă la examinarea detaliată a informației pentru a dezvălui înțelesurile subiacente, în timp ce evaluarea se concentrează pe stabilirea veridicității și relevanței acestei informații.

Important: Analizarea informației presupune „interogarea textului”, este ca un dialog activ pe care îl ai cu textul, încercând să extragi informațiile esențiale. Evaluarea presupune că, după ce ai extras esențialul, compari cu realitatea. De exemplu, când evaluezi un text din știri, ar fi util să presupui că ceea ce citești nu este adevărat, ci fictiv. Poate părea contraintuitiv, dar scepticismul sănătos te împinge să verifici dacă ideile analizate sunt chiar false sau se bazează pe realitate.

Identificarea faptelor și diferențierea lor de opinii și interpretări:

Cand analizam informatia este important să putem distinge între fapte și opinii. Un fapt poate fi verificat, în timp ce o opinie este subiectivă.

Exemplu practic: Dacă cineva spune că "Muntele Everest este cel mai înalt munte din lume", această este o afirmație factuală. Însă, dacă spune "Muntele Everest este cel mai impresionant munte", aceasta este o opinie. Dacă ar fi să clasificăm mai riguros tipurile de afirmații, atunci "Muntele Everest este cel mai înalt munte din lume" reprezintă o propozite cognitivă, adică transmite o informație verificabilă. Opinia că "Muntele Everest" este impresionant, reprezintă o propoziție de valoare, indicând o apreciere personală și un criteriu subiectiv.

Opiniile pot porni cu afirmații factuale sau propoziții cognitive dar la final, să prezinte concluzii subiective sau propoziții de valoare. În acest caz, este important să fim atenți la utilizarea adjectivelor precum și a biasurilor cognitive implicate. De exemplu, "Am citit 10 cărți de Psihologie, am 5 ani de terapie, cred că aș putea fi un psiholog bun". Aici, deși sunt prezentate câteva informații factuale (numărul cărților citite, anii de terapie) nu pot fi considerate că fiind suficiente pentru o carieră de psiholog întrucât nu întrunesc niște criterii stabilite pentru exercitarea acestei profesii. În acest caz, observăm și biasul Dunning-Kruger, un bias cognitiv care indică faptul că persoană își supraestimează limitele într-un domeniu.

Evaluarea sursei informației:

În lumea online, oricine poate publica informații. Prin urmare, este crucial să evaluăm sursa pentru a determina dacă informația este de încredere.

Exemplu: Consideră doi autori care scriu despre schimbările climatice: unul este un cercetător renumit în domeniul climatologiei, în timp ce celălalt este un blogger fără expertiză în domeniu. Cui i-ai acorda mai multă încredere?

De retinut: chiar dacă ai răspunde "ce întrebare stupidă, voi accepta ce a spus cercetătorul renumit", oamenii nu gândesc și reacționează astfel la informația primită; deci, implicit nici tu. De ce? Avem biasuri, adică niște scurtături mentale care ne pot deturna de la procesarea eficientă a informației. Majoritatea oamenilor, se informează pe youtube, documentare, știri, iar multe din persoanele din clipuri educaționale pot afirma că ceea ce zic este susținut de "cercetători" și să prezinte ulterior perspectiva lor subiectivă, ceea ce vine la pachet cu "ceea ce spun oamenii de știință". Este un mix de adevăr și subiectivitate care ajunge să fie acceptat pe drumul către birou, când asculți pe jumătate un podcast, iar cu cealaltă parte a atenției, conduci prudent ca să nu faci accident.

Exercitiu practic: câte din opiniile din știri, podcast sau de pe youtube le-ai acceptat în ultima săptămâna că fiind adevărate, fără să analizezi dacă informația prezentată a fost o interpretare personală sau informație factuală?

Importanța contextului:

Contextul în care este prezentată o informație poate influența modul în care o interpretăm. Un lucru spus în glumă într-un context prietenos poate fi interpretat diferit față de același lucru spus într-un context formal.

Exemplu practic: Gândește-te la o declarație făcută de un politician într-un discurs oficial comparativ cu aceeași declarație făcută într-un interviu neoficial. Interpretarea publică poate varia semnificativ.

Strategii de analiză și evaluare:

• Verifică sursa: Cine este autorul? Are experiență în domeniu?


• Compară cu alte surse: Informația este prezentată consistent în alte locuri?


• Identifică posibilele prejudecăți: Autorul are un anumit bias sau un interes personal?


• Fii sceptic: Nu accepta informația la valoare de față fără o evaluare atentă.

Concluzie:

Analiza și evaluarea informațiilor sunt importante într-o eră în care suntem bombardați cu date de tot felul de informatii zilnic. Abilitățile de gândire critică ne ajută să navigăm prin această mare de informații. Din punct de vedere psihologic, a putea discerne si evalua ideile relevante sunt un skill in sine, atunci cand persoana din fata vorbeste iar noi trebuie sa intelegem continutul din spatele cuvintelor sale..