Cap 7. Biasuri cognitive

1. Introducere

Chiar și cei mai experimentați și raționali oameni pot fi surprinși de capcanele mentale care le tulbură gândirea clară. Aceste "erori cognitive" pot fi comparate cu filtrele printr-o lentilă, distorsionând modul în care percepem și procesăm informațiile. Aceste filtre sunt adesea subtile, dar au un impact profund asupra judecăților și deciziilor noastre.

De ce avem aceste prejudecăți?

Prejudecățile cognitive sunt rezultatul unor mecanisme evolutive ale creierului și a modului în care acesta procesează informațiile. Creierul nostru este proiectat să recunoască modele și să facă inferențe rapide, ceea ce a fost vital pentru supraviețuirea noastră în medii primitive. În lumea modernă, aceste scurtături mentale sau euristici ne pot ajuta să luăm decizii rapide, dar pot duce și la erori de judecată atunci când sunt aplicate în mod necorespunzător.

Aceste prejudecăți sunt, de asemenea, influențate de experiențele noastre personale, cultura în care trăim și informațiile la care suntem expuși. Ele ne pot ajuta să navigăm prin complexitatea lumii, dar ne pot și împiedica să vedem lucrurile așa cum sunt de fapt.

Biasuri cognitive

Mai jos se află o lista prescurtată a biasurilor cognitive, dintr-un total estimativ de 180, pentru o lectură aprofundată recomandăm cărți de specialitate. Dintre cele principale, menționăm:

1. Biasul de confirmare

Ai tendința de a căuta și a da credit informațiilor care îți confirmă convingerile preexistente, ignorând pe cele care le contrazic.

Dialog:

Alex: "Am citit un articol care spune că schimbările climatice sunt exagerate. Întotdeauna am crezut că oamenii fac prea mare caz din asta".

Mara: "Dar ce zici despre toate studiile științifice care arată contrariul?".

Alex: "Oh, acele studii? Probabil sunt finanțate de grupuri cu interese proprii. Nu le pot crede".

Explicație: Alex caută și dă credit informațiilor care confirmă convingerea sa preexistentă despre schimbările climatice, ignorând dovezi solide care contrazic această convingere.

2. Efectul de ancorare

Consideri o "afacere bună" bazându-te pe prima informație primită, chiar dacă aceasta este înșelătoare.

Dialog:

Vânzător: "Acest televizor este la reducere de la 5000 de lei la doar 3500 de lei!".

Irina: "Wow, asta pare o afacere excelentă!”.

Prietenul Irinei: "Dar știi că același model este vândut în alt magazin cu 3000 de lei?".

Irina: "Totuși, reducerea de aici pare mai impresionantă".

Explicație: Irina este influențată de prima informație primită (reducerea de preț de la vânzător), percepută ca o afacere bună, chiar dacă există o opțiune mai ieftină.

3. Efectul Dunning-Kruger

Supraestimezi propria competență într-un domeniu, adesea datorită lipsei de conștientizare a propriilor limite.

Dialog:

Bogdan: "Sincer, cred că aș putea conduce această companie mai bine decât actualul CEO".

Colegul: "Dar tu nu ai experiență în management la acest nivel".

Bogdan: "Nu contează, am citit câteva cărți despre asta și mi se pare destul de simplu".

Explicație: Bogdan supraestimează competența sa în management, bazându-se pe o înțelegere superficială a subiectului, fără a fi conștient de complexitatea reală a rolului unui CEO.

4. Efectul Halo

Percepi caracteristicile unei persoane fiind influențată de o impresie generală preexistentă.

Dialog:

Laura: "Directorul nostru este atât de carismatic. Sunt sigură că ia decizii excelente".

George: "Carisma nu garantează întotdeauna decizii bune".

Laura: "Dar el pare atât de competent!".

5. Efectul de consens fals:

Presupui că alții împărtășesc aceleași opinii și convingeri ca tine.

Dialog:

Bogdan: "Toată lumea crede că politica de mediu actuală este ineficientă".

Irina: "De fapt, cunosc mulți oameni care o susțin".

Bogdan: "Ei bine, toți cei pe care îi cunosc sunt de acord cu mine".

6. Biasul de supraviețuire:

Te concentrezi pe exemplele de succes, ignorând cazurile de eșec.

Dialog:

Andreea: "Toți antreprenorii de succes au renunțat la facultate. Asta e cheia succesului".

Ion: "Dar ce zici de toți cei care au renunțat și nu au reușit?".

Andreea: "Probabil nu au fost destul de dedicați".

7. Efectul primei impresii:

Acorzi o importanță disproporționată primelor informații primite despre cineva sau ceva.

Dialog:

Larisa: "L-am întâlnit pe noul coleg și mi s-a părut distant. Probabil nu e prea prietenos".

Eduard: "Poate era doar o zi proastă pentru el".

Larisa: "Nu știu, prima impresie contează mult pentru mine".

Obstacole emoționale

Efectul de semnificație: "Am visat despre acea persoană și mi-a scris a doua zi. Trebuie să însemne ceva!"

Tendința de autodefensivitate: "Nu-mi spune că acea dietă pe care o urmez de ani de zile nu este sănătoasă!"

Concluzie

Fiind conștienți de aceste obstacole, putem să ne îmbunătățim capacitatea de a lua decizii raționale și bine informate. Gândirea critică este o abilitate care se dezvoltă în timp, iar cunoașterea și evitarea acestor capcane este incredibil de importanta pentru a deveni gânditori mai eficienți și mai critici.